Principi dei nacionalitats

Un article de Wikipèdia, l'enciclopèdia liura.

Lo principi dei nacionalitats es una doctrina politica que considèra que cada nacion (un grop sociau aguent una origina, una istòria, una cultura e un mòde de vida comuns) a lo drech de se constituïr en Estat autonòm quand ocupa un territòri determinat. Definit per la Revolucion Francesa, aqueu principi aguèt un ròtle major durant lo sègle XIX (Prima dei Pòbles, unificacions italiana e alemanda...) e après la Premiera Guèrra Mondiala (Tractat de Versalhas...). Après 1945, participèt a la justificacion de l'independéncia dei pòbles colonizats e evolucionèt per integrar lo principi dau drech d'autodeterminacion dei pòbles.

Liames intèrnes[modificar | Modificar lo còdi]

Bibliografia[modificar | Modificar lo còdi]

  • (de) R. Spiering e N. Albrecht, Politik auf einen Blick, 1990.

Nòtas e referéncias[modificar | Modificar lo còdi]