Suhescun : Diferéncia entre lei versions
Contengut suprimit Contengut apondut
m r2.6.4) (Robòt Apondre: pms:Suhescun |
m r2.6.4) (Robòt Apondre: mg:Suhescun |
||
Linha 97 : | Linha 97 : | ||
[[fr:Suhescun]] |
[[fr:Suhescun]] |
||
[[it:Suhescun]] |
[[it:Suhescun]] |
||
[[mg:Suhescun]] |
|||
[[nl:Suhescun]] |
[[nl:Suhescun]] |
||
[[pl:Suhescun]] |
[[pl:Suhescun]] |
Version del 4 mai de 2011 a 06.21
| ||
Província istorica | Baisha Navarra | |
Estat | França | |
Region | Aquitània | |
Departament | Pirenèus Atlantics | |
Arrondiment | ||
Canton | ||
Intercom | ||
Còde INSEE | ||
Còde postau | ||
Superfícia | ||
Populacion (2006) | ||
Cònsol(a) | ||
Mandat en cors | 2008-2014 | |
Sit oficiau |
Suhescun (Suhuskune en basco, Suhescun en francés) qu'ei ua comuna deu Bascoat, en Baisha Navarra.
Geografia
Idrografia
L'arrivet de Lakako, afluent de la Niva, e l'arrivet d'Idiondoa, afluent d'Arzubi (un afluent deu Lauribar), que travèrsan la comuna.
Comunas tòcatocantas
- Ihòut au nòrd
- Landibarre e Aniça-Montgelós a l'èst
- Irisarri a l'oèst
- Jatsu Garazi au sud
Economia
L'agricultura qu'ei l'activitat economica principau.
Demografia
1901 | 1962 | 1968 | 1975 | 1982 | 1990 | 1999 |
---|---|---|---|---|---|---|
316 | 276 | 241 | 219 | 194 | 198 | 205 |
De véder
- A Harribeltza que's tròba un hòrt protoistoric.
- L'ostau tradicionau basco Jauregia, deu sègle XVI.
- La crotz deu camin entà Jauregia, deu sègle XVIII, classada de monument.
- Los ostaus tradicionaus bascos Larramendia e Uhartea, deu sègle XVII.
- La glèisa de Sant Laurenç, deu sègle XV, reabilitada au sègle XIX.