Ezana

Un article de Wikipèdia, l'enciclopèdia liura.
Pèça de moneda dau rèine d'Ezana.

Ezana foguèt lo rèi d'Aksum vèrs lo periòde 320-360. Succediguèt a son paire Ousanas e foguèt remplaçat per MHDYS. Son rèine marquèt l'emergéncia dau Reiaume d'Aksum coma poissança majora de la fin de l'Antiquitat.

Encara enfant au començament de son rèine, foguèt premier plaçat sota la regéncia de sa maire e dei conselhiers de son paire. En particular, dos conselhiers crestians anavan tenir un ròtle important e convertir lo rèi entre 341 e 346. Aquò foguèt a l'origina de la difusion dau cristianisme en Etiopia car la religion novèla venguèt rapidament populara au sen de l'aristocracia de la Cort[1]. En fòra dei questions religiosas, Ezana foguèt un cap militar eficaç que renforcèt la defensa dau territòri d'Aksum e la proteccion deis axes comerciaus regionaus qu'èran a l'origina de la prosperitat dau reiaume. Divèrseis estèlas descubèrtas per leis arqueologs indican ansin una tiera de victòrias lòng dau litorau de la Mar Roja e dins la Vau de Nil.

A sa mòrt, Aksum èra citat per lei Romans e lei Grècs coma una poissança majora dau sègle IV. Èra alora en liason comerciala ambé Constantinòple, Pèrsia, Índia e mai d'una regions d'Africa Orientala e sa zòna d'influéncia politica s'estendiá sus lei doas ribas de la Mar Roja.

Liames intèrnes[modificar | Modificar lo còdi]

Bibliografia[modificar | Modificar lo còdi]

Nòtas e referéncias[modificar | Modificar lo còdi]

  1. En revènge, sa difusion au sen dau pòble serà pus lònga e data dau sègle V.